Javascript DHTML Drop Down Menu Powered by dhtml-menu-builder.com Javascript DHTML Drop Down Menu Powered by dhtml-menu-builder.com

Semne și simptome

Tipul si severitatea simptomelor bolii Parkinsson variaza de la un bolnav la altul si in functie de stadiul bolii. Simptomele, care pot aparea la un pacient in primele faze, pot sa nu se dezvolte decat in fazele tardive ale afectiunii la alti pacienti sau pot sa nu apara deloc.

Un semn precoce care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare.

Cinci pana la zece procente din pacientii cu boala Parkinson au simptome inaintea varstei de 40 de ani. Pacientii care dezvolta Boala Parkinson sub 21 de ani sunt considerati pacienti cu "BP juvenila", iar cei care fac boala intre 21 si 40 de ani au "BP cu debut timpuriu" (YOPD- Young Onset Parkinson's Disease). Prevalenta Boala Parkinson la pacientii sub 40 de ani este estimata la aproximativ 0-0,8 la 100 000, desi unele studii au gasit o prevalenta mai mare de pana la 4,7/100000.

Schrag si colaboratorii au examinat 139 pacienti YOPD si au gasit ca toti dezvolta variatii ale functiei motorii si diskinezie la 10 ani de la diagnostic. Riscul de mortalitate a fost dublu fata de cel al populatiei generale. Supravietuirea medie a fost de 27 de ani pentru pacientii cu Boala Parkinson ce a debutat de la 36-39 de ani, si de 35 de ani pentru pacientii la care boala a debutat intre 22 si 35 de ani. Afectarea cognitiva a aparut doar la 19% dintre pacienti.

Un pacient tanar care se prezinta cu manifestari parkinsoniene trebuie evaluat cu grija pentru a exclude cauze secundare de parkinsonism mai ales cele care pot fi tratate, cum este boala Wilson.

Pacientii cu boala Parkinson cu debut timpuriu sunt de obicei responsivi la terapia de inlocuire dopaminergica, fac mai rar dementa si este mai probabil ca acestia sa dezvolte diskinezie indusa de levodopa fata de cei cu Boala Parkinson la varsta inaintata.

Pentru pacientii mai in varsta este mai probabil sa dezvolte bradikinezie progresiva care raspunde numai partial la levodopa, si sunt mai expusi riscului de a evolua spre dementa.

Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice.

La început, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, dar pe măsura agravării acestora, diagnosticul devine evident. În momentul manifestării primelor simptome, se crede că între 60% si 80% din celulele din zona de control a activitătilor motorii sunt deja distruse, iar nivelul dopaminei scade cu cca. 20% fata de valorile normale.

Pacienţii se plâng adesea de tensiune musculară dureroasă unilaterală, confundată uneori cu “acuze reumatice”. Aceste simptome apar în regiunile umăr/braţ sau pelvis/coapsă. Alţii descriu oboseală severă, diminuarea forţei musculare, scăderea randamentului util adesea asociate cu reducerea capacităţilor mentale şi fizice

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei după 8 ani de evolutie a bolii. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate.

Alte semne pot fi:

-tulburări ale somnului;

-crampe musculare si afectarea articulatiilor;

-depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului;

-dificultăti la deglutitie;

-sialoree (salivatie abundentă);

-incontinentă urinară si constipatie, datorită alterarii functiei intestinului si vezicii. Constipatia este obisnuita. Controlul mictiunii este dificil si pot aparea urinari frecvente si imperioase. Medicamentele folosite in tratamentul bolii pot ajuta sau pot inrautati aceste simptome;

-confuzie, pierderea memoriei;

-probleme aparute in controlul involuntar sau automatic al unor functii ale organismului cum ar fi: cresterea transpiratiei, scaderea tensiunii arteriale cand persoanele stau in pozitie ortostatica (hipotensiunea ortostatica) si disfunctii sexuale. Dar aceste simptome pot sa fie date si de tratamentul folosit in boala Parkinson;

-dermatită seboreică;

-modificări ale personalitătii.